Invitatie RLT: Cum va evolua situaţia de securitate în regiunea Mării Negre?

Cand: JOI 21 Septembrie ora 18.00

Key Speaker: Comandor (r.) Mateiu Sandu Valentin

PROVOCAREA RLT:
NATO a descris mult timp regiunea Mării Negre ca fiind "importantă pentru securitatea euro-atlantică", dar numai după încheierea summitului NATO de la Varșovia din 2016, liderii NATO s-au angajat să sporească prezența alianței în regiune prin crearea unei prezențe viitoare personalizate TFP).

 Reuniunea ministerială de apărare din 15-16 februarie a NATO a aprobat o funcție de coordonare maritimă între Forțele Navale Permanente ale NATO și aliații NATO din regiunea Mării Negre pentru a spori cooperarea și a susține prezența NATO în regiunea Mării Negre "pe uscat, pe mare și în aer"

Anunțul a fost conceput pentru a" demonstra unitatea transatlantică "și a" trimite un mesaj clar oricărui potențial agresor "și se aliniază strâns cu decizia SUA de a trimite încă 500 de forțe către baza de operare românească Mihail Kogălniceanu (MK).

Aceste anunțuri au consolidat calendarul exercițiului NATO de la Marea Neagră, Sea Shield 2017, care a implicat opt ​​nave din România, două din Turcia și una din Canada, Bulgaria, Spania și Statele Unite.

 Oficialii ruși au declarat recent că examinează toate acțiunile necesare pentru contracararea NATO, descriind exercițiile militare recente ale NATO ca fiind "amenințarea interesului și securității". Unii analiști sugerează că zborul USS Porter de către doi ruși Su-24 aeronave pe 10 februarie în Marea Neagră a fost văzut ca un posibil răspuns la aceste întăriri.

( https://www.csis.org/analysis/nato-and-russia-black-sea-new-confrontation )


Cine este Comandor (r.) Mateiu Sandu Valentin?

Născut în 1962, la Buzău.
Absolvent al Liceului de Marină Militară Constanţa.
Ofiţer de marină.
Licenţiat în construcţii navale, specializarea echipamente electrice de bord al Universităţii din Galaţi şi licenţă în matematică la Universitatea din Bucureşti.
Experienţă în domeniul intelligence, respectiv analiză militară şi politico-militară în perioada 2000 – 2017 în cadrul DIM / MApN.
Diplomat militar, cu stagii de lungă durată în Republica Moldova și Germania. Multiple misiuni externe, printre care și Afganistan.




Răspunzând la întrebarea „cum va evolua situaţia de securitate în regiunea Mării Negre”, comandorul Mateiu:
-         va face o caracterizare a jucătorilor principali;
-         va descrie starea (situaţia) actuală a regiunii;
-         va realiza o caracterizare a acestei regiuni;
Succesiv acestor elemente introductive va schiţa un model al statelor din regiune şi al relaţiilor dintre ele, precum şi tendinţele probabile de evoluţie şi posibile punctele critice / de ruptură care vor marca aceste evoluţii;
-Dl. Mateiu încearcă să argumenteze „de ce Rusia reprezintă o ameninţare pentru România” şi de ce suntem o ţintă pentru aceasta, subliniind modul în care Rusia foloseşte mijloacele militare pentru a îşi implementa politica externă şi posibile moduri de acţiune ale Rusia împotriva România .
În final va schița cadrul general de evoluție a situației regionale și câteva prognoze conexe.
 

Recomandare RLT - Fenomenul Trump

Cand? Luni 3 iulie ora 18,30 Unde? Hotelul Hilton/Athenée Palace Key speaker Mihail NEAMTU Invitat special  Președintele PNL, dl Ludovic Orban Interventii: Cătălin Avramescu • Teodor Baconschi • Cristian Diaconescu • Dan Dungaciu • Radu Moraru • Sabin Orcan  Moderator: Mugurel Stan. În seara zilei de 3 iulie a.c., Hotelul Hilton/Athenée Palace, ora 18:30, se lansează cartea-eveniment: "Fenomenul Trump și America profundă".  Președintele PNL, dl Ludovic Orban, este invitatul special al serii. Dezbaterea este îmbogățita de intervențiile a trei foști miniștri de externe, parlamentari, importanți gazetari, diplomați sau politologi. Printre vorbitori: Cătălin Avramescu • Teodor Baconschi • Cristian Diaconescu • Dan Dungaciu • Radu Moraru • Sabin Orcan  Moderator: Mugurel Stan. Și perspectiva est-europeană a administrației Trump/Pence va fi evidențiată în cursul dezbaterii. Recomandari: „Cartea lui Mihai Neamțu apără dreptul la adevăr critic și va supraviețui unei epoci rușinoase.”  Traian UNGUREANU, europarlamentar * * * * * „Nimeni nu este mai calificat pentru a explica fenomenul Trump publicului românesc.” Adrian PAPAHAGI, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj * * * * * „Merită din plin.” Tom GALLAGHER, Profesor Emerit, Universitatea din Bradford, Marea Britanie * * * * * „Fabulos! Un manual obligatoriu pentru antreprenorii vizionari.” George MIOC, CEO, PSI Industries, Texas * * * * * „o carte condamnată să devină best-seller mondial...” Radu MORARU, Nasul.tv * * * * * „...cea mai bună biografie politică a lui Trump, pur și simplu...” Cătălin AVRAMESCU Universitatea București www.donald-trump.ro RSVP: andrei.samit@openeducation.ro

RLT: Joi 15 Iunie - Understanding Complexity in the Financial System

Key speakers:

Dr. Kimmo Soramaki

Joi 15 Iunie ora 18.00

Facilitatori  Alexandru Voicu - Portofolio Manager Certinvest SAI
                 Mugurel Stan

Invitatie la reflectie:  
 Kimmo Soramaki si compania sa Financial Network Analytics sunt cunoscuti pentru contributia lor in constructia unui instrument de cartografiere a riscurilor financiare sistemice in Banca Centrala a Columbiei.
    Modelul mai fusese folosit de Bank of England sau de U.S. Office of Financial Research care foloseau modelele lor de cartografiere a retelelor de bănci, administratori de bani și case de compensare pentru a studia modul în care șocurile majore, cum ar fi falimentul unei bănci sau, de exemplu, o decizie a Bancii Centrale Elvetiene de a abandona legătura valutară cu dolarul s-ar propagă prin intermediul sistemului financiar
    Cat suntem de expusi complexitatii si supraconectarii?!
    Kimmo a creat o fabuloasa harta a preturilor caselor din Statele Unite pentru a demonstra puterea tehnologiei sale, si a studiat o evolutie a lor din 2000 pana in prezent.
    Inainte sa lucreze pentru propria companie, Kimmo Soramäki a lucrat pentru Bank of Finland si New York Federal Reserve.

Cine este Kimmo Soramaki?

Kimmo Soramäki 
      is the Founder and CEO of Financial Network Analytics (FNA)
      and the Founding Editor-in-Chief of the Journal of Network Theory in Finance.

Short Bio

      Kimmo started his career as an economist at the Bank of Finland where he developed in 1997 the first simulation model for interbank payment systems.
      In 2004 while at the research department of the Federal Reserve Bank of New York, he was among the first to apply methods from network theory to improve our understanding of financial systems.
      During the financial crisis of 2007-2008 Kimmo advised several central banks, including the Bank of England and European Central Bank, in modeling interconnections and systemic risk.
      This work led him to found FNA in 2013 to solve important issues around financial risk and for exploring the complex financial networks that play a continually larger role in the world around us.
      Kimmo holds a Doctor of Science in Operations Research and a Master of Science in Economics (Finance), both from Aalto University in Helsinki.

ABSTRACT
      Dr Kimmo Soramäki will speak about how network science combined with advanced data visualization can be used to model and understand complex systems in economics and finance. The talk draws from his research and consulting work with several central banks and financial institutions in Europe the US.
      Topics covered include:
- monitoring complex systems
- understanding large dynamic correlation structures
- stress testing with correlation networks
- systemic risk analysis with networks
- network algorithms in clearing and settlement
- improving fraud detection & AML with graph analytics
- detecting cyber threats

Invitatie RLT: Pe ce scenaiu pariaza Cristian Preda ?

In pregatirea Intalnirii RLT de astazi Vineri 10 Martie, ora 18.00 preluam articolul domnului Cristian  Preda din Adevarul.

(SURSA: adevarul.ro)

INVITATIE RLT: Europa cu două viteze. România, încotro?

Key speakers:

Cristian Diaconescu  - Diplomat

Cristian Preda - Europarlamentar

Vineri 10 Martie ora 18.00

***************

Mai sunt câteva zile până când Londra va declanşa ieşirea Regatului Unit din UE. Preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a ţinut să vorbească despre soarta celorlalţi 27 de membri înainte ca Theresa May să facă vreun gest. El n-a prezentat o soluţie, ci cinci scenarii.

Primul ar presupune conservarea stării actuale. Al doilea e singurul exclus de Juncker în chip explicit, şi anume reducerea Uniunii la piaţa unică. Următorul scenariu e şi cel care a produs cele mai multe reacţii: Comisia ar putea îngădui regrupări ale unor state care vor să avanseze împreună în anumite domenii, incitându-le astfel pe celelalte să li se ralieze ceva mai târziu. Varianta 4 a fost numită: să facem mai puţine, dar în mod mai eficient. La sfârşit e menţionat scenariul federalist: puterea, resursele şi deciziile sunt asumate împreună.

Documentul înfăţişat în faţa Parlamentului European, miercurea trecută, porneşte de la realitatea Uniunii actuale: 19 dintre statele-membre sunt în zona euro, doar 22 în Schengen. Bulgarii, românii şi croaţii absentează şi dintr-un cerc, şi din celălalt. Juncker a oferit şi succinte ilustrări ale fiecăruia dintre cele cinci scenarii. Mai aflăm că, până în iunie, vor fi prezentate alte reflecţii despre dimensiunea socială a Europei, despre globalizare, apărarea comună sau finanţe. În septembrie, Juncker ar urma să sintetizeze dezbaterile, în mesajul anual adresat Uniunii.

În 2017, se va discuta mult despre viitor. Punctele de vedere ale guvernelor au început deja să fie exprimate. La Versailles, preşedintele francez, cancelara Germaniei, premierii spaniol şi italian au semnat alaltăieri o declaraţie comună care sprijină varianta a treia. Cea pe care o respinseseră deja ţările din Grupul de la Vişegrad, ca şi mai multe voci de la Bucureşti.

Deputat european fiind, voi face deocamdată doar trei remarci:

Mă întreb, în primul rând, dacă e bine să speculăm ce ar putea face cei 27 după plecarea britanicilor, înainte de a stabili ce le cerem şi ce le oferim acestora. Mă tem că poziţia noastră în negocierea cu Londra va fi slăbită dacă stimulăm incertitudinea şi dezbinarea. Deocamdată, acesta e singurul efect al declaraţiei lui Juncker. Dar poate că până la toamnă, vom regăsi unitatea...

Aş observa, apoi, că toate cele cinci scenarii enumerate de preşedintele Comisiei au ca orizont temporal anul 2025 şi că, aşa cum am arătat deja, ele iau în calcul o Uniune cu 27 de state-membre. Ceea ce înseamnă că extinderea e blocată încă opt ani de acum încolo. Pentru Balcanii de Vest, asta e o veste foarte, foarte proastă. Pentru a preveni reacţii emoţionale, Federica Mogherini s-a dus, imediat după discursul şefului ei, în aproape toate capitalele din regiune, ca să anunţe că porţile Europei rămân deschise.

În fine, aş remarca faptul că e posibil ca viitorul să fie o combinaţie de scenarii dintre cele schiţate deunăzi la Bruxelles. Variantele 2 şi 4 se pot imagina împreună. La fel 3 şi 5. Dacă aş fi profet, aş zice chiar că e mai probabil să avem una dintre aceste combinaţii decât o variantă „pură”. Nu mă întrebaţi pe ce aş paria.      

"De ce Romania nu poate lipsi din "nucleul dur" al UE" de Cristian Diaconescu,

In pregatirea Intalnirii RLT de Vineri 10 Martie, preluam articolul domnului Cristian Diaconescu 
(SURSA: ziare.com)


Nu este o simpla afirmatie de circumstanta. 

Practic, in toata perioada de cand Romania s-a hotarat sa se alature Occidentului, am acumulat, printre altele, si un capital de experienta semnificativ privind demersurile vizand integrarea europeana si euroatlantica: cum poate fi maximizata valoarea adaugata, prin alinierea la standardele si valorile europene; de ce un stat integrat se poate moderniza mai rapid decat unul aflat in "zona gri".

Aceasta experienta, la care se adauga si pozitionarea geografica, dar si istoria unui demers sustinut - politic, militar si diplomatic, ar putea legitima Romania pentru o pozitionare mult mai favorabila in viitoarea schema de reasezare a Europei.

In mai multe etape, voi incerca sa demonstrez care sunt atuurile Romaniei intr-o Europa bulversata de tot mai putine raspunsuri institutionale la o succesiune devastatore de crize.

Nu este nevoie sa ne alaturam vreunui grup deja constituit sau sa ne "umilim" pe langa vreo putere garanta. Romania are potentialul necesar, ramane doar sa fie capabila, prin reprezentantii sai, sa-si sustina pozitia.

Un moment complicat precum cel prin care trece astazi Europa reprezinta nu numai o "reasezare necesara", dar si deschiderea competitiei inauntrul UE. Ca intre parteneri, dar vor fi oricum invingatori si invinsi. Sa nu ne ascundem dupa deget.

Astazi, despre Vecinatatea UE.

1. In orice negociere privind viitorul Europei trebuie acceptat ca lantul de crize si conflicte din "vecinatatea apropiata a Europei" reprezinta "noua normalitate" - si pe termen scurt UE poate face mult mai putin pentru a rezolva aceasta stare de fapt decat spera cu ceva timp in urma.

2. Din aceasta parte a Europei, doar Romania are potentialul diplomatic si increderea necesara de a fi acceptata ca partener de dialog in ceea ce priveste: recuperarea Ucrainei in fata ostilitatii Federatiei Ruse; sprijinirea insulelor de stabilitate din Tunisia, Iordania sau Egipt; gestionarea crizei refugiatilor in Balcanii de Vest, inclusiv in statele de origine, mai ales Siria, dar si Irak.

3. Spre deosebire de partenerii nostri din centrul si vestul Europei, Romania nu a uitat ca dilemele politice se aplica si la frontierele Europei: cum se poate rezolva confruntarea dintre interesele economice sau de securitate si sprijinul pentru democratizare? Cum se pot reconcilia diferitele prioritati ale unor state, la randul lor foarte diverse, in procesul de acomodare intre politicile aspirationale spre UE si tendintele nationaliste, chiar cele realiste?

4. Astazi, Uniunea Europeana se afla in vecinatatea unor zone caracterizate prin conflict, abuz de drept, contra-revolutie si extremism resurgent. Vecinatatea europeana poate fi considerata, geografic, "curtea din spate", dar pe care UE nu o controleaza semnificativ.

5. Deficientele deciziilor luate de Bruxelles privind proximitatea UE sunt cunoscute: prea tehnocrate si inflexibile; insistenta exagerata pe aplicarea unui model fix de integrare privind 16 state extrem de diferite din toate punctele de vedere; politici concesive pentru o serie de autocrati locali, care au oferit varianta adoptarii reformelor in schimbul unor beneficii din partea UE.

6. In repetate ocazii, Romania a subliniat existenta a 4 premize esentiale care stau la baza oricarui demers consistent privind vecinii UE:

·         Schimbarile dramatice, economice si politice, in ultimii 10 ani. Vecinatatea UE nu mai este ceea ce a fost, asa cum nici statele integrate european nu mai sunt ceea ce au fost.

·         Gradul foarte mare de confuzie intre ceea ce am dorit sa realizam si mijloacele de concretizare a acestui obiectiv

·         Intelegerea faptului ca reteaua de crize si conflicte in proximitatea UE nu reprezinta doar o "aberatie limitata in timp", dar chiar "noua normalitate"

·         Tendinta statelor UE de a conveni politici colective la Bruxelles, dar cu strategii diferite, nationale, de implementare.

Aceste subiecte - poate si datorita apropierii geografice - sunt foarte bine cunoscute la Bucuresti si reprezinta pentru Romania teme acute, obligatorii, asezate foarte sus pe agenda politicii externe.

Din anul 2000, Romania si implicit Europa au fost inconjurate de un cerc de state cu aspiratii de integrare europeana, disponibile sa invete cum sa devina prospere si democratice si care, gradual, au castigat o serie de beneficii - chiar daca nu institutionale - ca rezultat al apartenentei la familia europeana.

Dupa interventia Federatiei Ruse in Ucraina, o mare majoritate decizionala din UE si-a pierdut total interesul si motivatia pentru incurajarea celor trei state odata considerate performante in Parteneriatul Estic - Ucraina, Republica Moldova si Georgia - de a continua pe drumul reformelor.

La randul lor, statele din vecinatatea estica, aflate in Acorduri de Asociere cu UE, si-au pierdut, treptat, motivatia, pe masura ce beneficiile nu s-au mai materializat. Europa si-a diminuat profilul si autoritatea.

Este in interesul fundamental al NATO si UE deci, implicit, si al Romaniei ca aceasta stare de fapt sa fie schimbata.

Regresul democratic in cele trei tari este evident, iar Romania nu are cum sa ramana indiferenta la aceste evolutii, deci va actiona asumandu-si responsabilitati la care este normal ca si UE sa fie partener.

Nu vad prea multe candidaturi inauntrul UE pentru asumarea unui rol pro-Uniune la frontiera estica.

Ce poate face Romania:

Ca rezultat al experientei obtinute din dialogul bilateral de-a lungul a zeci de ani, atat in vecinatatea estica, dar si in Balcanii de Vest sau Orientul Mijlociu, Romania poate influenta deciziile politice, astfel incat eforturile si resursele UE sa fie transferate din zona proiectelor bilaterale in domeniul programelor tematice sau regionale-subsecvente particularitatilor din vecinatatea UE pe subiecte cum ar fi energia sau migratia.

Romania poate identifica disponibilitatea reala a tarilor candidate la integrare atat prin disponibilitatea, reala nu mimata, la reforme, dar si prin flexibilitatea acestor state la cooperare in favoarea UE.

Romania poate orienta politica UE spre o abordare de substanta, eliminand, treptat, gandirea "instrumentalista" (acorduri de comert, sprijin financiar etc.) care sa poata sa fie aplicata unei "vecinatati" definita mai flexibil.

Romania are elementele strategice necesare pentru o abordare "spate in spate" impreuna cu UE in scopul re-evaluarii intereselor si scopurilor Europei pe doua directii fundamentale: ce dorim, cu adevarat, de la statele vecine si cum pastram in echilibru interesele noastre fata de acestea?

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

RLT: Europa cu două viteze. România, încotro?

Europa cu două viteze. România, încotro?

Key speakers:

Cristian Diaconescu - Diplomat

Cristian Preda - Europarlamentar

Vineri 10 Martie ora 18.00

Invitatie la reflectie:

“ NATO şi Uniunea Europeană, pentru noi, românii, cel puţin şi pentru multe alte ţări, chiar pentru alea mari, care se cred sus, aşa, reprezintă un adăpost, dar din păcate, unii vor să spargă adăpostul”.

Ştie UE cum să gestioneze această “gafă istorică” a Marii Britanii? “Eu cred că în momentul de faţă nu ştie, e o derută, mai ales că vin ştiri din astea alarmante, Olanda e în prag de alegeri şi se vorbeşte de ieşirea din Uniune, Franţa are un punct dominant în sondaje şi vorbeşte despre ieşirea din Uniune, Italia cochetează şi ea, italienii, cu ieşirea din Uniune. Poporul are o vorbă: li s-a urât cu binele”.

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR

Mult prea concentrata pe o agenda interna halucinanta, Romania are marea sansa de a rata intalnirea cu istoria. O tara intreaga “rezista” sau il cauta innebunita pe “soros” prin multime. Iluzia colectiva atinge cote alarmante.

Organismul social sufera de o boala autoimuna puternic degenerativa. 

Organele construite pentru a apara si intari statul se ataca reciproc. Statul este blocat. Procurorii ancheteaza ministri pentru activitatile curente. Abuzul in serviciu devine absurd si se transforma in frica de a semna orice. Ministrii fac legi ca sa isi salveze pielea. Delatiunea este virtute nationala. Salariile se maresc halucinant doar pe hartie. 

****

Imediat dupa BREXIT, la Consiliul European de la Bratislava, Junker a primit mandatul de a elabora o Carta Alba a viitorului Europei.

La intalnirea informala din februarie a Consiliului European de la Malta, continuaind discuțiile despre o reformă a orientărilor UE în contextul ieșirii Marii Britanii din UE, șefii de stat și de guvern au convenit asupra Foii de parcurs de la Bratislava.

Saptamana trecuta, presedintele Junker a prezentat un proiect pe cinci puncte, incercand sa ofere decidentilor politici europeni mai multe variante, de la o reorganizare minimala, la una maximala, care ar presupune chiar modificarea tratatelor constitutitive, pana la perspectiva unei Europe Federale cu reprezentare unica in G7 sau G20 si crearea unei Uniuni separate pentru aparare.

Junker a spus deja in mai multe ocazii ca tarile care nu pot tine pasul cu nucleul dur al UE pot beneficia de alt drum, o cooperare punctuala pe diverse teme: aparare, economie, probleme de refugiati, paza frontierelor, dar cuvantul delimitare pe anumite paliere de decizie apare tot mai frecvent.

Doar in cateva zile cancelarul Merkel s-a pronuntat pentru o "Europa cu doua viteze", Guy Verhofstadt a propus si a incercat sa treaca prin Parlamentul European o rezolutie care, in esenta, disocia intre "statele euro si non-euro", ultima categorie urmand sa aiba dreptul numai la un vot consultativ pe unele aspecte financiare ale UE.

Imediat dupa discursul presedintelui Junker in Parlamentul European, ministrii de Externe ai Frantei si Germaniei au salutat prezentarea sefului Comisiei Europene, considerand ca este esential ca intre statele UE "sa se constate existenta unui nivel diferit de ambitie intre statele membre pentru ca Europa sa raspunda mai adecvat la semnalele cetatenilor europeni".

Documentul urmeaza sa fie discutat informal la summit-ul de la Roma, din 25 martie, si sa fie aprobat formal la Consiliul European din decembrie, dar nu mai tarziu de 2019.

Romania nu este in situatia de a avea propuneri si de a negocia strans, sustine fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.

***

Cristian Preda ne spune ca Romania a pierdut sansa sa vorbeasca:

"Vad ca eurodeputatii pesedisti si ALDE lupta cu 'Europa cu doua viteze'. Cand s-a discutat in PE raportul Verhofstadt, care trata chestiunea, au tacut. Zero amendamente la acest raport - atat veti gasi in dreptul deputatilor din PSD si ALDE", a scris Preda, din grupul Partidului Popular European (PPE), pe pagina sa de Facebook.

Mai mult, Cristian Preda a relatat ca "nici socialistii, nici ALDE nu au sustinut amendamentele pe care le-am depus in comisia de afaceri constitutionale, pentru a elimina paragrafele in care Verhofstadt vorbea despre discriminarea politica a statelor din afara zonei euro”. "Acum, mizand pe ignoranta publicului, si Norica, si Bostinaru il ataca pe Juncker. Ridicol!", a conchis acesta.

La randul sau, Norica Nicolai crede că “există în câteva state ideea de a crea un alt fel de Europă, dar estimez că pași concreți vor fi făcuți abia după alegerile din Germania. Dacă Angela Merkel va obține un nou mandat de cancelar, probabil că vom avea apoi o tentativă imediată de reformare a Tratatului. Problema majoră este grupul de la Vișegrad, ce reușește să se coaguleze și să aibă o poziție comună. Cred că acasă trebuie să aibă loc o dezbatere foarte serioasă.”

INTREBAREA RLT este: CINE ARE RESPONSABILITATEA DE A FORMULA SI DE A NEGOCIA POZITIA ROMANIEI IN ACEASTA CHESTIUNE? Este Europa cu doua viteze o tema de politica interna? Cand va fi pusa pe agenda publica? 

***

Cine este Cristian Diaconescu?

Cristian Diaconescu este diplomat român, de formație jurist. 

A fost Vicepreședinte al Senatului României, Ministru al Justiției (martie– decembrie 2004) și Ministru de Externe (2008–2009, 2012). 

În anul 2000, a fost numit Secretar general adjunct al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). 

În mai 2012, Cristian Diaconescu a devenit şeful Administraţiei Prezidenţiale, 

funcție deținută până în aprilie 2014. 

Din anul 2013 până în prezent, Cristian Diaconescu este membru al “UN CTBTO Eminent Group”. 

În anul 2007, Cristian Diaconescu și-a dat doctoratul în dreptul comerţului internațional la Academia de Sudii Economice. 

În paralel cu cariera profesională, Cristian Diaconescu a desfășurat și activitate didactică și științifică ca membru fondator şi profesor al Fundației Colegiului Național de Apărare, membru asociat al Jamestown Foundation, secretar științific al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale și profesor în cadrul Institutului de Drepturile Omului. 

Începând cu 2016 este profesor asociat al Universităţii Americane din Kuweit. În octombrie 2016 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii 

Andrei Şaguna din Constanţa. 

Cine este Cristian Preda?

Cristian Preda este profesor de științe politice la Universitatea din București, unde predă din 1992. Decan la Facultatea Științe Politice, din 2004 în 2010.

A publicat, la edituri precum Humanitas, Meridiane, Nemira, Polirom sau Curtea Veche, mai multe volume despre evoluția gândirii politice românești, despre istoria liberalismului, precum și despre sistemele electorale de la noi. 

A tradus, de asemenea, în română autori precum Benjamin Constant, François Guizot, Alexis de Tocqueville, Raymond Aron sau Pierre Manent. 

Recent, a debutat ca fotograf, cu albumul Strada, apărut la Baroque Books and arts. 

A fost consilierul președinților E. Constantinescu (1999-2000) și T. Băsescu (2007-2009), a fost secretar de stat la MAE (2005-2007), iar din 2009 e ales în Parlamentul European, unde se ocupă de politică externă, afaceri constituționale, dezvoltare, drepturile omului și petiții.

RTL Miercuri 16 nov CONFRUNTARILE HIBRIDE

In iunie 2009 D. Watts, fizician si specialist in studiul retelelor, scrie o replica la celebrul “Too big to fail”, articolul lui Peter Goodman din The New York Times, cu titlul “Too complex to exist”, in care laneaza o nou intelegere a criziei sistemului financiar global.

In esenta, el spune ca, daca nu sunt ajustate, sistemele complexe se pot prabusi.

Este acest moment unul in care sistemul global se reseteaza?

Daca da, cum se va face acest lucru?

***

          

Key Speakeri

          General (r.) Sergiu Medar

          General maior (r.) Adriean Pârlog

Facilitator  Mugurel Stan

***

Invitatie la REFLECTIE

***

          O cheie importanta de intelegere a momentului global actual este cea a CONFRUNTARII. Problematica sigurantei si securitatii nu mai este una de agenda strict secreta.

          Aspecte conflictuale sunt din ce in ce mai prezente si scoase la iveala intr-o forma usor acceptata de intelegerea individuala si colectiva: CRIZELE omenirii.

          Formele “cinetice” ale confruntarii sunt, evident, cele mai vizibile. Dincolo de aceasta exprimare, interese mari se ciocnesc invizibil in formule greu de descifrat, nu usor de localizat si cu impact mare, in timp.

          Imbracate in formule conspirationiste, ele au acoperirea perfecta a lucrului despre care se vorbeste pe la toate colturile dar pe care nimeni nu l-a vazut.

          Ingrijorarea oamenilor este mare. Dincolo de ce ei nu inteleg, este clar ca lucrurile nu sunt cum au fost. Si nici nu vor mai fi vreodata.

***

          Din perspectiva teoretica, se spune ca, în comunicare, folosirea modului indicativ-prezent  reprezinta cea mai convingatoare alegere pentru a te face inteles. Probabil că așa și este, cu conditia să nu existe dubii in legătura cu subiectul.

          In tentativa de a aborda problematica confrumtarilor hibride, va supunem atentiei o listă de teme “defective de subiect”, adresate la modul reflexiv:

          Se discuta cu “macetele” pe masa.

          Se schimba elite nationale.

          Se dau jos guverne in miscari de strada care pornesc din nimic si dureaza cateva zile.

          Se distrug economii.

          Se muta de pe un continent pe altul industrii intregi.

          Se saracesc popoare.

          Dispar culturi, civilizatii.

          Se colapseaza companii fanion national si global.

          Se construiesc lideri.

          Se reseteaza structuri.

          Se genereaza trenduri de gandire, politica.

          Se darama biserici.

          Se trage cu prastia in Dumnezeu.

          Se construiesc “formule” religioase noi.

          Se castiga si se pierd razboaie in care armele nu mai sunt scoase din rastel.

          De ce aceasta lisaă ? Pentru ca fiecare element al acesteia contine intr-o forma implicita conceptul de “hybrid”, așa cum ni se va propune sa-l acceptam in seara aceasta.

***

          O viziune echilibrata si responsabila este, asadar, binevenita!

          

          Cine este General (r.) Sergiu MEDAR ?

          A fost membru al NATO Senior Steering Committee din cadrul NATO Special Operations Headquarters.

Printre functiile detinute anterior:

          Atasat al apararii, aero si naval al Romaniei in Statele Unite ale Americii, Canada, Brazilia si Argentina (1996-1999);

          Seful Directiei de Informatii Militare din cadrul Ministerului Apararii Nationale (1999-2005);

          Director general al Directiei Generale de Informatii a Armatei din cadrul Ministerului Apararii Nationale (octombrie-noiembrie 2005);

          Consilier prezidential pentru aparare si securitate (2005-2007); 

          Seful Comunitatii Nationale de Informatii si membru al Consiliului Suprem de Aparare al tarii (2005-2007); 

          Lector asociat la Centrul Marshall din Garmisch (Germania) in anul 2001 si la Colegiul Militar de Informatii de pe langa Directia de Informatii a Armatei SUA in anul 2004.

          Este  profesor asociat la Academia Nationala de Informatii, la Universitatea Babes Bolyai, precum si la Colegiul National de Aparare.

          Cine este General maior  (r.) Adriean Pârlog?

          

            Profesor  universitar, consultant in informatii pentru afaceri, peste 25 de ani de experienta in Intelligence.

          In prezent profesor universitar asociat la ASE,  la Universitatea  Babes Bolya din Cluj Napoca  si la Colegiul National de Informații Mihai Viteazul (Bucuresti).

Adriean Parlog este absolvent al Facultatii de Cibernetica Economica si doctor in Stiinte Militare.

Autor de cărți in domeniile diplomație preventivea si intelligence, precum și a numeroase articole în domeniul securității.

          A ocupat functii de director adjunct si sef sectie in cadrul Ministerului Apararii Nationale, precum si cea de Diplomat in Ambasada Romaniei in Regatul Norvegiei.

          Aria sa de expertiza include: intelligence & business intelligence, teoria informatiilor, modelarea si simularea proceselor economice si sociale.